10 lucruri pe care nu le știai despre bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt

10 lucruri pe care nu le știai despre bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt

Puțini știu că bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt a fost, pe vremea buneilor noștri, artera belle-epoque a Chișinăului, cu tramvaie trase de cai, conace somptuoase și cel mai cosmopolit hotel din Moldova, care a găzduit cei mai de seamă scriitori și artiști români, ruși și francezi ai acelor vremuri.

 

  1. În urmă cu trei secole, prin 1789, pe traseul actualului bulevard Ștefan cel Mare, era calea de acces către tabăra militară rusă dislocată în vestul Chișinăului de atunci.
  1. Prima clădire construită vreodată pe Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt a fost Seminarul Teologic ctitorit de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Se întâmpla la 1813.
  1. Ulterior au fost construite, în ordine, Mitropolia cu Biserică „Acoperământul Maicii Domnului”, Curtea Armenească apărută în 1820, palatele și conacele viceguvernatorului Matei Krupenski și serdarului Iordache Vartolomeu, Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, o piață alimentară, Spitalul Orășenesc și Spitalul Militar.
  1. Actuala grădină publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost amenajată în 1818, la solicitarea guvernatorului general al Basarabiei, Nicolae Behmetiev. Până la cel de-al doilea război mondial, accesul în acest perimetru era doar contra cost.
  1. Cei mai bătrâni arbori din grădină publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” au fost plantați pe vremea străbuneilor noștri. Acum au între 130 și 160 de ani.
  1. Bulevardul central al Capitalei a avut, de-a lungul istoriei, șapte denumiri. La începutul secolului al XIX-lea se numea strada Millionnaia, apoi, între 1840 și 1877 a fost strada Moskovskaia, de la 1877 la 1924 a fot strada Aleksandrovskaia, iar între 1924 și 1944 a devenit Bd. Alexandru cel Bun. În perioada 1931-1944 a fost împărțit în două tronsoane: primul, cuprins între capătul din sud și Strada Armenească se numea Bd. Alexandru cel Bun, iar de la Strada Armenească la fostul Spital Militar s-a numit Bd. Regele Carol al II-lea. După 1944 s-a numit strada Lenin, a redevenit bulevard, iar de la destrămarea URSS și până astăzi își păstrează numele actual.
  1. Sediul Guvernului a fost construit pe locul în care se afla cândva Mitropolia. Terenul ctitoriei, de aproape 65.000 de metri pătrați, a fusese donat mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni de către guvernatorul Nicolae Behmetiev.
  1. Din 1889, pe actualul bulevard Ștefan cel Mare, a fost pus în circulație primul tramvai din Chișinău, tras de cai. De la 1919 au circulat tramvaiele electrice, iar în 1960 ultima garnitură de tramvai s-a retras la depou, pentru totdeauna.
  1. În locul unde se află acum cinematograful „Patria. Emil Loteanu”, altădată era Casa Nobilimii Basarabene, un loc unde numai cei mai de vază boieri ai vremii aveau acces.
  1. Clădirea care găzduiește biblioteca municipală „B.P. Hasdeu” a fost, până la 1950, hotelul „Suisse”, unul dintre cele mai selecte din acea vreme. Au fost cazați aici Nicolae Iorga, Hristo Botev, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, prozatorul francez Henri Barbusse și solistul de operă rus Feodor Șaliapin.
    Autor: Andrei Rizescu