Distribuie prietenilor:

Mariana Burca, tânăra care va preda psihologia la o universitate din Franța. Cum e să faci o carieră de succes în străinătate (Foto)

Mariana Burca, tânăra care va preda psihologia la o universitate din Franța. Cum e să faci o carieră de succes în străinătate (Foto)
Distribuie prietenilor:

Ea e Mariana Burca și se numără printre acei tineri studioși care își creează o carieră strălucitoare peste hotarele țării. A obținut o bursă în Franța, susținând licența în neuropsihologie, după care a urmat un master în psihologie cognitivă.

În următorii ani viața ei profesională se va derula tot acolo, mai nou numește locul ca acasă. Din această toamnă, Mariana va preda psihologia, urmând în același timp și doctoratul.

Am întrebat-o mai multe despre cum a ajuns să învețe în Franța, planurile de viitor, dar și lucruri din domeniul specialității sale.

Cum a fost calea spre a fi studentă în Franța?

Am fost elevă la Prometeu și diriginta mea era profesoara de franceza doamna Vârlan, mulțumită îndrumărilor ei am decis să aplic la universitate în Franța. Am aplicat prin Alianța Franceză și am fost acceptată. Am făcut licența și primul an de masterat în sudul Frantei, în Montpellier. Un oraș studențesc, unde am întâlnit foarte mulți oameni minunați și mi-am facut prieteni pentru o viață. Am fost foarte bine primită, chiar și acum mă simt acolo ca acasă, mulțumită oamenilor de acolo. Apoi am mers să fac anul doi de masterat la Paris.

Nu a fost nevoită să recurgă la sacrificii, iar perioada studenții a fost o experiență minunată.

 Nu cred că am recurs la vreun sacrificiu. Experiența mea de studentă a fost minunată, cum am zis mai sus, am întâlnit oameni integri, care m-au ajutat și m-au sfătuit și m-au primit cu mult drag și bunătate.

Cum se vede per ansamblu sănătatea psihică a moldovenilor?

Nu cred că pot sa judec starea psihică a moldovenilor, văzând că vin doar în vacanță, nu ar fi corect să arunc vorbe în vânt. Dar asa din transport sau pe strada unii par mai triști, mai obosiți.

Cred că e o stare de apatie generală și cred că asta o simt toti, evident e în legătură cu situația politică și starea generala a lucrurilor din țară.

De ce moldovenii nu apelează mai des la un psiholog?

Probabil din cauza clișeelor și din cauza fricii de a nu fi stigmatizat ca „bolnav la cap” etc. Pentru moldoveni aparențele înseamnă foarte mult. O femeie preferă să fie bătută acasă, dar să se prefacă că totul e bine, în societate, căci „eii, da ce o să zică lumea” e un laitmotiv al nostru.

Ce îl face pe omul modern să fie mai predispus la bolile psihice și de ce devenim atât de dezechilibrați emoțional?

Ideea e că suntem în secolul 21, se face mai multe cercetări, mai multe diagnosticări etc. Eu cred că tot ce trăim azi exista și în secolul 16 de exemplu, doar că nu era diagnosticat. Deci, omul modern nu e mai predispus către boli psihice, dar omul modern este mai informat și mai atent, să zicem, la buna stare emoțională.  În majoritatea cazurilor ceea ce ne creaza disconfort emoțional este anturajul. Este foarte important de a avea un anturaj în care să te simți comfortabil iar în majoritatea cazurilor un anturaj nesănătos este ceea ce declanșează dereglări, începând cu depresia și terminând cu schizofrenia.

Care sunt bolile spirituale ale oamenilor secolului 21?

În secolul 21 nu cred că se mai vorbește de bolile sufletului, cel puțin nu  în domeniul meu. Văzând că fac psihologie cognitivă, eu zic că orice are o explicație legată de activitatea creierului. Dar ca să răspund, oricum aș zice că e depresia.

Care sunt cele mai mari provocări pe care le are un psihiatru?

Eu am făcut cercetare mai mult. Și am lucrat cu schizofrenia, uneori e complicat la nivel de ierarhie. De exemplu, eu eram autorizată să vin să iau pacientul pentru 2/3 ore ca sa realizez experiența, uneori am avut situații când infermierii încercau să manifeste autoritatea lor. Dar nimic grav, căci atât timp cât comunici și întrebi ce nu e bine, se rezolva.

Obișnuim să vorbim despre normalitate și anormalitate. Ce înseamnă, până la urmă, normalitatea?

Neuropsihologia are 2 postulate iar unul din ele zice că normalitatea poate fi explicată prin patologie. Adica patologia, o leziune, sau cum ai zis anormalitatea este rezultatul unei funcționări normale a unor sisteme cognitve amputate a unei sau mai multor subcomposante.

Care sunt planurile tale de viitor? Ce urmează să faci?

Acum voi continua în domeniul psihologiei cognitive, încep teza de doctorat din septembrie. Voi lucra pe baza testului clasic în psihologie Stroop, test care la sigur toți îl cunosc dar nu după nume. E testul unde ți se prezintă, de exemplu cuvântul roșu scris cu culoare albastră și ți se cere să spui cu ce culoare e scris cuvântul, dar nu ce scrie. Este considerat că acest test evaluează funcția executivă inhibiția. Ceea ce am să încerc eu să fac timp de 3 ani este să demonstrez că protocolul acestui test nu este foarte bine făcut, iar ipoteza mea este că în realizarea acestui task sunt implicate 3 procese cognitve, ci nu doar unul. Voi încerca să demonstrez asta făcând măsurări cu ajutorul electoencefalogramei EEG și electromyographie EMG, și desigur, date comportamentale.

Noi îți dorim mult succes!

 

Foto: Arhiva personală

zvr
Cum ți s-a părut articolul?
zvr
Cum ți s-a părut articolul?