Distribuie prietenilor:

Naomi Parker, eroina posterului „We can do it!”, a murit la vârsta de 96 de ani. Cum a ajuns un simbol al feminismului (Foto)

Naomi Parker, eroina posterului „We can do it!”, a murit la vârsta de 96 de ani. Cum a ajuns un simbol al feminismului (Foto)
Distribuie prietenilor:

Americanca Naomi Parker Fraley, cea care a inspirat cu bandana ei roşie şi buline albe posterul „Rosie the Riveter“ (simbol al celor 6 milioane de femei care lucrau în industria de armament americană, n.r.) şi sloganul „We Can Do It!“, embleme de generaţii a luptei feministe, a murit la vârsta de  96 de ani.

Celebrând munca femeilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, afişul în culori vii arată o tânără femeie din profil în ţinută albastră de muncitoare, pe fundal galben, ridicându-şi mâneca pentru a arăta forţa braţului şi a spune „Putem să o facem!/We can do it!“.

Afişul a fost expus pentru scurt timp în uzinele americane în 1943 ca simbol al luptei contra absenteismului şi descurajării la apelurile la grevă.   Posterul a devenit emblematic pentru rolul femeilor care au înlocuit în uzine bărbaţii plecaţi pe front şi a fost copiat, imitat şi parodiat în nenumărate situaţii, arborat la manifestaţiile feministe. În Statele Unite, milioane de femei care au lucrat în timpul războiului sunt cunoscute sub numele de „Rosie the Riveter“.

Naomi Parker Fraley a negat aproape până la moartea sa, sâmbătă în Longview, statul Washington, că a fost cea care l-a inspirat pe creatorul afişului, J. Howard Miller, scrie News.ro.   Pentru mult timp, o altă muncitoare, Geraldine Hoff Doyle, a fost identificată ca cea care s-a aflat în spatele afişului. O lungă anchetă condusă din 2010 de profesorul James J. Kimble de la Universitatea americană Seton Hall a dus la o fotografie publicată în presă în 1942 în care apare Naomi Parker Fraley.

În imaginea alb-negru, tânăra în vârstă de aproximativ 20 de ani poartă o bandană cu buline albe care îi ţine părul strâns în timp ce operează la o maşină de uzină de echipament militar din oraşul Alameda, în California.

Corbis/Getty Images

Povestea lui Naomi Parker 

După război, femeile au revenit acasă în postura de casnice, iar bărbaţii au revenit în fabrici. Posterul, împreună cu alte efemere de război şi-au găsit locul undeva printre Arhivele Naţionale.   După câţiva ani, în 1982, imaginea „We Can Do It!” a fost reprodusă într-un articol de revistă cu titlul „Arta posterelor patriotiste”, din Washington Post Magazine, care prezenta o colecţie de afişe şi postere din colecţia Arhivelor Naţionale. De atunci, posterul a fost utilizat în campanii feministe, reclame şi parodii. A fost reimaginat de numeroase personalităţi, precum Beyonce sau chiar Michelle Obama.

Posterul a servit şi încă mai serveşte ca avocat pentru drepturile femeilor la locul de muncă.   În 1984, fosta muncitoare de război Geraldine Hoff Doyle a dat peste un articol din revista „Modern Maturity“ în care era prezentată o imagine din timpul războiului cu o tânără muncind la strung şi a considerat că ea este tânăra din imaginea captată spre sfârşitul anului 1942, reprezentând scurta perioadă în care aceasta ar fi lucrat în fabrică.
Zece ani mai târziu, Doyle a văzut posterul „We Can Do It!“ în revista „Smithsonian“, considerând că femeia din imagine este ea. Fără intenţia de a profita de norocoasa legătura, Doyle a decis că fotografia din 1942 din timpul războiului l-a inspirat pe Miller atunci când a creat posterul, ea fiind muza artistului.   Ulterior, Doyle a fost recunoscută oficial ca fiind sursă de inspiraţie pentru posterul lui Miller. Dintr-o arhivă a fotografiilor „Acme News“, profesorul James J. Kimble a reuşit să obţină fotografia originală îngălbenită şi a reuşit să identifice modelul ca fiind Naomi Parker. Fotografia aparţinea unei serii realizate de Naval Air Station Alameda din California, înfăţişând-o pe Parker alături de sora ei, la locurile lor de muncă, din timpul războiului, în martie 1942.

Deşi ani la rând numeroase organizaţii au onorat-o pe Doyle, inclusiv Women’s Historical Center din Michigan şi Hall of Fame, în anul 2015, femeia din fotografia de război a fost identificată ca fiind Naomi Parker, la 20 de ani, care lucra la începutul anului 1942, înainte ca Doyle să fi absolvit liceul.    Când Geraldine Doyle a murit în decembrie 2010, necrologurile au fost publicate de BBC, New York Times şi multe altele.

Dar ceva din această poveste nu i-a sunat bine lui James J Kimble, profesor asociat de comunicare la Universitatea Seton Hall din New Jersey. El a cercetat anterior posterul şi a publicat o lucrare care demonta mai multe mituri formate în jurul lui, notează BBC.
„Am spus în această cercetare că aproape tot ce ştim despre acest poster este greşit“, a declarat Kimble pentru BBC într-un interviu telefonic. „Atunci când a murit Doyle în 2010 şi au fost publicate toate aceste necrologuri, m-am întrebat, desigur, cum putem fi siguri că ea este modelul din fotografie? Care este dovada?“.

Timp de şase ani, profesorul Kimble s-a documentat pe internet, a cercetat revistele şi serviciile de telefonie căutând o versiune a imaginii cu o legendă. Apoi, în 2015, a găsit o altă imagine a lui Parker Fraley, pe care era inscripţionată atât data cât şi locaţia: 24 martie 1942, Alameda, California.   „Frumuşica Naomi Parker arăta ca şi cum ar putea să-şi prindă nasul în maşinăria pe care o mânuia“, a spus acesta. „Femeile purtau haine de siguranţă în loc de bluze feminine şi nu părea să le deranjeze. Îşi făceau treaba. Glamour-ul era pe locul al doilea în acele zile“, a adăugat profesorul.

Naomi Parker s-a născut în Tulsa, Oklahoma, în august 1921. Ea a fost a treia din cei opt copii lui Joseph Parker, inginer minier, şi a lui Esther Leis, casnică. Familia s-a mutat din oraş în oraş, după lucrările miniere, înainte de a se stabili în Alameda.

În 1942, după ce Japonia a atacat Pearl Harbor, Naomi, în vârstă de 20 de ani, a plecat să lucreze la staţia aeriană din Alameda, alături de sora ei, Ada, de 18 ani. Se afla în atelier când a fost pozată de către un fotograf pentru agenţia de publicitate „Acme“, lângă strung, îmbrăcată într-o salopetă de muncă şi părul prins într-o bandană roşie cu buline albe.

Când imaginea a apărut la scurt timp alături de un articol în ziarul „Oakland Post-Enquirer“, Parker Fraley a tăiat cu atenţie articolul din ziar şi l-a păstrat timp de 70 de ani.   După terminarea războiului, Naomi şi Ada s-au angajat chelneriţe la un faimos restaurant din Palm Springs, Doll House. A trecut prin două căsătorii şi două divorţuri înainte de a se căsători cu Charley Fraley, un cărămidar, în anul 1979. Apoi, după ce soţul ei Charles a murit în 1998, cele două surori s-au mutat împreună în California.   Parker Fraley văzuse faimosul afiş. „Am observat că seamănă cu mine“, a spus femeia mai târziu, într-un interviu pentru „People Magazine“, dar nu a făcut legătura cu fotografia de ziar păstrat în cutia cu amintiri.

În 2011, însă, la o reuniune a femeilor muncitoare din timpul războiului, Parker Fraley a văzut pentru prima dată afişul alături de fotografie. Femeia din fotografie, conform informaţiilor inscripţionate, se numea Geraldine Doyle.

Credit: Ramona Rosales

„Nu puteam să cred“, a declarat ea pentru Oakland Tribune în 2016. „Ştiam că eu eram de fapt în fotografie“.

„Femeile din această ţară au nevoie de simboluri în zilele noastre“, declara Naomi Parker Fraley într-un interviu pentru revista People în 2016. „Dacă ele cred că sunt unul dintre ele, asta mă face fericită“, a adăugat femeia.

 

Sursa

zvr
Cum ți s-a părut articolul?

ULTIMELE

zvr
Cum ți s-a părut articolul?